Discutii de zi cu zi. Ema si meniul de la bunici

Ema e cazata in vara asta la bunici, la ‘Pensiunea Ica’.

Noi – parinti liberi si linistiti. Ei – bunici ocupati si se pare ca nelinistiti. Ema – copil liber si relaxat, oriunde ar fi.

Ma suna maica-mea, Ica. Ma bodogane. Ea la aparat, Ema pe fundal. Le las sa-si spuna oful si eu imi vad de ale mele, oricum nu se aude foarte bine pe mai multe voci.

Abia intr-un final am inteles care era marul discordiei.

Ica: Auzi, ce faceti voi cu copilul asta la Bucuresti? Ia sa-mi faci tu un grafic din toamna si sa notezi in fiecare zi ce mananca Ema si ce mananci tu. Vreau sa va verific!

Eu: Aoleu, da’…cumva s-a plans ca nu-i dau sa manance? (eu pe jumatate deja cu coada intre picioare, capul plecat si vina-n suflet…vizulizand deja graficul anost pe care n-as putea sa-l prezint in public).

Ica: Nu, nu s-a plans, nu-i nevoie, da’ vad eu singura! Stii ce mi-a zis ieri? Ca ea vrea sa comande la pranz o salata de ruccola cu avocado, mozzarella si ansoa. Si daca am si rodii, e perfect! In alta zi mi-a cerut paella cu iepure sau fructe de mare. Ce-ati facut voi din copilul asta?!

Eu: Ei…cred ca glumea. Si ce i-ai dat?

Ica: Ciorba acra de periosare! Si-apoi mamaliga cu branza de burduf si putina afumatura. Ii scot eu ruccola din cap pan’ la toamna!

PS pozele sunt luate de pe net de pe undeva…ca Ica n-are timp sa faca poze, ea se ocupa de copil…nu ca altii, nu dau nume! 😉