Când școala știe să-i atragă pe copii

O nouă școală pentru Ema, începând cu acest an școlar.

Prietenii blogului știu, pentru că am mai povestit despre emoțiile unui nou început și despre provocările clasei a V-a. E greu ca la 11 ani să treci de la un singur învățător la peste 10 profesori, de la 4 ore pe zi la zile în care petreci la școală chiar și 8 ore, de la confortul calificativelor la presiunea notelor, de la colegii pe care-i știai de 5 ani la un colectiv total nou.
  
Provocator, e-adevărat, atât pentru copii, cât și pentru părinții care trăiesc poate cu o intensitate la fel de mare emoțiile copiilor și empatizează cu tot ceea ce simt ei la început de drum.

Am lansat la începutul anului o întrebare în care-i provocam pe părinți să le transmită un mesaj profesorilor & dascălilor, la început de drum. Spicuiesc mai jos din răspunsuri:

• Iubiți-i mult!
• Domnule profesor faceti in asa fel incat copilul sa vina cu placere la orele dumneavoastra. si…Dragi parinti nu uitati ca perioada copilariei este aceea in care copilul se joaca (nu chinuiti copilul cu multe si diverse ore suplimentare).
• Fii ACEL profesor pe care tu ți-l doreai când erai elev!
• Aminteste-ti ca ai în fata ta oameni mari în devenire și ca de tine depinde drumul sau, felul cum îl parcurge și ce simte parcurgându-l…
• Sa încurajeze mereu copiii.

Toți părinții care mi-au scris s-au gândit în primul rând la sufletele copiilor.
De-acolo pornește totul!

Nu de la performanțe academice, nu de la rezultate uimitoare la concursuri și competiții și nici de la medii de 10 pe linie.

Îmi place și îmi propun să semnalizez ori de câte ori aflu că se poate și altfel, că există școli unde lucrurile se fac diferit, unde dascălii sunt mai întâi de toate oameni, unde copiii performează pentru că sunt încurajați, unde dascălii își câștigă respectul claselor, iar teama și constrângerile nu-și au locul.

Din fericire, am exemple chiar de la școala Emei.

Iar dacă tot adunăm aici bucăți din realitate, care să-i inspire și pe alții, iată-mă și pe mine la start.

Îmi povestea Ema zilele trecute cum au ieșit la ora de română în curte, cu profesoara, să se uite la nori. Au stat afară toată ora și au scris fiecare o scenă imaginară, pornind de la imaginea cerului și a norilor. Apoi le-au citit și fiecare în parte a fost încurajat.
E greu? Nici vorbă. Mie-mi pare că n-a fost nimic complicat, să ieși în curtea școlii și să-i provoci să-și lase imaginația să zburde.
Ce-a urmat? Copiii ăștia încep să aibă încredere în ei, să-și stimuleze creativitatea…și ce e cel mai important, încep să prindă drag de materie și de profesoară.
Iar de-aici, lucrurile vor deveni din ce în ce mai frumoase, e clar.

Iar exemplele continuă. Aceeași școală, altă materie: Dezvoltare Personală.
Ce-au învățat aici? Să respire și să se relaxeze. Imaginați-vă un pic scena: copii de 11 ani, așezați pe pufuri, cu o profesoară care-i învață să respire corect și să încerce să facă abstracție de toate gândurile…
Cum vi se pare? Pentru că eu nu încetez să mă minunez!
 
Vă recunosc, îmi urmăresc copilul cu atenție, încă de la începutul anului școlar.

Vreau s-o știu bine, să văd că începe cu dreptul, visez, ca orice părinte, s-o știu în siguranță și între dascăli care să le asculte vocile.
În fiecare zi, mi-e teamă parcă să mă minunez de realitatea în care învață. Mi-e teamă să mă bucur încă, ca și cum ceva s-ar putea întâmpla să strice normalitatea asta pe care o merită toți copiii.   

Cred că cea mai mare realizare a unui profesor ar fi să reușească cumva, în hățișul programelor stufoase și sufocante, să-i facă pe copii să vină totuși cu zâmbetul pe buze la ore.
Să găsească formula magică, așa încât să-i atragă pe elevi cu ceva, să le stârnească pasiuni și curiozități, să-i provoace să gândească și să găsească răspunsuri.

Altfel, modelul în care copilul învață doar pentru note sau de frică, e total perimat.
Copiii generațiilor de astăzi trebuie să fie atrași, trebuie să învețe aplicat, să înțeleagă utilitatea informațiilor, să li se predea folosindu-se metode moderne, să fie stimulați să lucreze în echipe, să facă proiecte, să fie motivați să obțină rezultate.
Dacă profesorii nu înțeleg asta, atunci e o luptă pierdută, din start!

Nu uitați, găsiți BLOG IN TANDEM și pe:

➠ You Tube: https://www.youtube.com/blogintandem 
➠ Instagram: https://www.instagram.com/blogintandem/
➠ Facebook: https://www.facebook.com/intandem.ro/ 

DACĂ AVEȚI TIMP, POATE VREȚI SĂ CITIȚI ȘI:

• Secretul unui dascăl, de la cea mai bună profesoară din lume 
• Ajută-ți copilul la teme, nu le face în locul lui 
• Vitrina cu Meserii prezintă Meseria de Învățătoare, cu Claudia Chiru 
• Ce-ați vrea să-i învețe școala pe copiii noștri? 
• Și dacă nu am un copil premiant, ce se-ntâmplă? 
• De ce plâng părinții, în prima zi de școală? 
• Calendar Școlar 2019/ 2020, desenat de Ema. Se poate tipări. 
• De ce cred că taberele de vară sunt binevenite? 
• Scoala nu se face doar intre 4 pereti 
• Implicarea copiilor în activitățile școlare le prezice succesul în viață 
• 6 ore petrec zilnic, online, copiii din România 
• Doar 8 din 100 de copii citesc din plăcere
• Sunt tabletele potrivite pentru copii?