Sunt safe. Am primit bratari magice!
Ce-a mai crescut! Ma uit la ea cu uimire uneori. Ma vede si ma intreaba la ce ma gandesc. Nu-i place sa-i spun ca se face mare. Vrea sa fie copil cat mai mult. S-a prins singura ca perioada asta e cea mai frumoasa. Cand n-o vad cateva zile, mi se pare mai mare, mai schimbata, mai matura. Ma oftic ca am pierdut cateva zile si uite cat a crescut! Si-mi promit sa fiu mai atenta, mai aproape, mai deschisa, mai calma, mai senina, mai ….ca ea.
E calda, senina, inocenta. E fix la granita intre puritatea copiilor mici si interesele celor mari, care-si dau seama ca uneori trucurile functioneaza. Aici este Ema. Crede in povesti si zane, pentru ca asa vrea ea si pentru ca stie ca e bine sa crezi. Zanele aduc surprize, praf magic, cadouri. Povestile functioneza si ne duc in lumea imaginatiei. Asa ca inventeaza si ea propriile povesti. Uneori incalcite, alteori simple, dar invariabil cu final fericit.
A crescut totusi atat de tare incat n-o mai pot pacali cu una cu doua. Nu mai pot ascunde lucruri de ea. Si in nici un caz nu-mi pot ascunde tristetea. Ieri a fost pentru mine o marti veritabila. Trista, care pe mine m-a stors de energiile pozitive. O marti in care cele 3 ceasuri rele s-au multiplicat, iar eu am avut sufletul apasat toata ziua. M-a simtit imediat! Nici macat super zambetul ei n-a dat roade maxime. Dar Ema s-a purtat atat de protector, ca n-ai cum sa ramai imun! M-a descusut despre ce este vorba, i-am povestit ca sunt lucruri de oameni mari, ca e vorba de niste oameni apropiati care m-au dezamagit, care au promis ceva si nu s-au tinut de promisiune, i-am spus ca si adultii sufera uneori cand isi dau seama ca nu mai poti avea incredere….bla, bla, bla.
A ascultat, m-a tinut de mana, n-a inteles nimic, normal! S-a oferit sa-mi faca masaj, cicolata calda, chiar sa-mi faca unghiile cu oja ei roz, exact ce-i fac eu cand are o problema. Iar la final mi-a dat doua bratari magice, sa aiba grija de mine. M-a asigurat ca nimeni nu-mi poate face rau daca le port. Ea le-a primit de la o prietena buna din parc si mi le da si mie. Doar asa o sa simt puterea prieteniei si un pic de magie, daca le purtam amandoua. Cum sa rezist eu la asa ceva? Cum sa nu imbratisezi copilul asta senin cu toata inima ? O iubesc de moooor, o sa port bratarile si sper din suflet sa-mi dea energie sa uit de dezamagirea oamenilor , de tristete si altele din lumea adultilor.
Acum am bratarile, sunt puternica! Pana de curand, cand n-o aveam aproape pe Ema, ma uitam pe pozele cu ea din computer. Zambetul ei, pentru mine e elixir. Alunga si norii, si oboseala, si tristetea, sterge gandurile ravasite . Zambetul ei face minuni, mai ceva ca praful magic!
