Calatori prin tara noastra. Un loc de poveste: Vama Buzaului si Pastel Chalet

#calatoriprintaranoastra

Ne-am propus de ceva vreme sa mergem cat mai des in Romania, sa o descoperim si redescoperim impreuna cu Ema. E-adevarat, daca drumurile ne-ar ajuta, probabil altele ar fi planurile, diferite pentru fiecare weekend. Si totusi, reusim sa gasim mereu locuri frumoase la distante ‘omenesti’, asa incat sa ne coloram finalurile de saptamana.

Daca tot a venit vorba de colorat, am descoperit nu numai niste locuri uimitoare, dar si o pensiune atat de calda si primitoare, cum mai rar gasesti.

Combinatia castigatoare este: locuri noi + cazare cocheta la Pastel Chalet + 3 ore si ceva pe drum = o iesire perfecta pentru incarcat bateriile.

Pe scurt, sa va puteti nota in agende: Vama Buzaului, Jud. Brasov este la vreo 3-4 ore de Bucuresti, iar asta depinde de norocul pe care-l aveti in trafic, se stie ;).

Noi ne-am dus cu asteptari mari (la recomandarea unui amic, corporatist exigent, care fusese acolo la un training) si ne-am intors cu asteptarile depasite. Iar asta nu-i lucru putin, mai ales cand in grupul de vacanta sunt si doua fete carcotase, se stie.

Ne-am cazat la Pastel Chalet, cu gandul ca doua zile vom sta linistiti, fara prea multa animatie. Gresit. Permiteti-mi sa va fac un scurt jurnal de calatorie…desi la cat de incantata sunt, mi-e teama ca iar vorbesc prea mult…da’ puteti sa mai sariti peste cateo propozitie – doua:

Pensiunea Pastel Chalet are 15 camere, toate pline in fiecare weekend…asa va sfatul meu este sa va faceti rezervari din vreme. Noi am comandat un weekend de octombrie, cu soare si asta am primit. In plus, am mai primit si oameni super prietenosi cazati acolo, majoritatea familisti cu copii. Si la pachet doua gazde, proprietarii pensiunii, cum numai in filme vezi – implicati 110% in bunul mers al lucrrurilor, genul ala de oameni care si-ar pune un pic din suflet pe tava, daca e nevoie.
Exista 3 corpuri de cladiri: unul cu restaurantul & receptia, celelalte doua exclusiv pentru cazare, fiecare corp avand un living separat la parter, cu TV sau jocuri.
Noi am avut o camera cocheta, minimalist dotata, cu un aer usor boem, mobilier unicat, pictat manual, cu inspiratie traditional romaneasca stilizata…si totul stralucind de curatenie. Frumos, curat, camere mici, dar perfect proportionate, cu o baie cu dus (fara cabina). Fara TV, dar cu o vedere spre munte care isi merita toti banii. Vedeti prezentarea camerelor aici.
Ce-am facut acolo? Nimic din planurile statice ale noastre, care s-au sters rapid cu buretele! Am inceput cu o plimbare prin padure, in carute trase de cai. Aici si-au luat 100 de puncte de la Ema, evident, care nu numai ca a cules si ceva mure, dar s-a si imprietenit cu unul din cai, caruia i-a impletit coama
Am luat pranzul intr-o poienita in apropiere de pensiune, un loc de poveste. Le-am dat cu unanimitate de voturi punctaj maxim pentru locatie, pentru ciorbele la ceaun, pentru cafeaua pe malul paraului si pentru clatitele cu gem de la desert.
Dupa amiaza …somn. In niciun caz, doar in visele noastre! Toti copiii au fost implicati in fel de fel de activitati de creatie – au pictat, au facut planse din margele, omizi din cartoane de oua si tot felul de alte minuni. Nu stiu exact, pentru ca am profitat de liniste…asta pana m-a convocat Ema la lucrul in tandem. 🙂
Asfintitul pe care l-am admirat in toata splendoarea, de pe terasa, valoareaza mai mult decat pot eu sa povestesc. Vinul rosu a venit perfect in completarea peisajului idilic. Iar mancarea, a la carte, a fost exact ce ne trebuia dupa o zi activa. Abia ulterior am inteles ca bucatarul are state vechi in restaurante de top si asta s-a simtit si s-a vazut in farfurii.
Prima zi s-a incheiat cu: un copil obosit si doi parinti fericiti. Dar nu inainte de a trece si pe la repriza de biliard in tandem tata & fiica si apoi la focul de tabara facut in spatele pensiunii, unde se auzea in surdina chitara unui pasionat de muzica & locuri frumoase. Uau! De mult imi doream sa mai stau la povesti in jurul unui foc de tabara…
A doua zi, la prima ora…pe la 10: plimbare pe munte la matineu, joaca Emei cu cainele gazdelor, mic dejun cu zacusaca, icre, salata de vinete, gem si miere, omleta cu de toate, lapte, cafea si orice ti-ai fi dorit + o terasa cocheta cu vedere spre locul de joaca. Iarasi 100 de puncte!

Ce-am mai facut apoi, in zona? Am mers la Cascada Urlatoarele (a nu se confunda cu cea din Busteni). Alte cascade, alte peisaje superbe! Sunt defapt doua cascade, ambele spectaculoase.

Sfat: luati-va incaltaminte de munte sau cizme de cauciuc (desi pot aluneca), pentru a va apropia cat mai mult de zona de cadere a apei si poate chiar sa mergeti sa vedeti in padure zona de unde ies izvoarele din pamant. Noi vom mai reveni, dat fiind ca nu eram bine echipati. In schimb zona este SUPERBA, cascadele sunt SPECTACULOASE, noi toti am fost fascinati de ce am vazut aici.

In apropiere, la vreo 10 km de pensiune, ne-am oprit si la Rezervatia Valea Zimbrilor. Un teren destul de intins, populat de vreo 40 de zimbrii , cerbi si caprioare, teren pe care le-am inconjurat la picior. Da, am vazut zimbrii, care pe noi, adultii, ne-au impresionat. Ema in schimb a fost numai cu ochii dupa cerbi si chiar si-a facut un prieten – Petrica – cerb prietenos si mancacios de pufuleti & iarba & popcorn. 5 lei biletul / persoana, ca sa stiti.

A fost un weekend plin, activ, cu locuri si oameni noi, cu o pensiune cocheta unde as reveni oricand cu familia si prietenii, cu un program plin, dar relaxat, cu oameni amabili, servicii impecabile, locuri spectaculoase.

Da, ne-am incarcat bateriile atat de tare, ne-a placut atat de mult, incat deja ne facem planuri pentru urmatoarea deplasare din seria #calatoriprintaranoastra.

Sugestii de destinatii?