Discutii de zi cu zi. Greselile la lucrari de control.
Azi o iau de la scoala. Senina ca o zi de primavara. Ea, bineinteles.
Eu, gri ca o zi de toamna si pricinoasa si carcotasa ca o mama tipica de moda veche.
Dupa ce am lasat-o sa turuie jumatate din drum si mi-a facut ‘rezumatul detaliat’ ce s-au jucat in pauze, ce peripetii a avut cand s-a ratacit la etajul 1 bla, bla, bla…nu ma rabda inima sa o astept pe ea si trec la artileria grea.
- Eu: Si…totul OK azi la lucrari?
- Ema: Da, am luat FB la lucrare la mare. Nicio greseala! Una mica…dar m-am corectat la timp. Si important e ca am luat FB. (e clar ca a invatat sa focuseze pe partile bune…si incearca sa ma manipuleze…da’ nici eu nu ma las)
- Eu: Super! Vezi ce-nseamna ca ai repetat in weekend tabla inmultirii?! Bravo! (ca o mama nebuna …de zici ca a luat FB la doctorat).
- Ema: Da, stiu. Ce bine ar fi fost sa repetam si la comunicare….
- Eu: (am simtit ca ceva ceva urmeaza). Ihm…adica?
- Ema: Pai acolo am dat test si m-am impotmolit la niste propozitii. Trebuia sa-l folosesc pe ‘nea’ cu sensuri diferite. Si habar n-am avut! Dar nu-i nimic, mami, nu-ti face griji, ca de-acum stiu.
- Eu: OK. Asta e, mai inveti din greseli. Pe mine ce ma deranjeaza e ca vad ca nu-ti pasa deloc de greselile astea…nu te consumi deloc.
- Ema: Pai, mami, daca m-as consuma eu la toate greselile…s-ar duce toata veselia. Da’ sa stii ca vreun minut chiar am fost suparata!
Copilul meu. Clasa a II-a. Si eu mama ei cicalitoare.
E clar ca avem un drum interesant amandoua!…va tinem la curent!
Alte discutii de zi cu zi gasiti aici…pe subiecte diverse:
Pai Anca , ar trebui câteodată sa luam lecții de optimism de la ei. La fel, intr-o seara Arthur își zice sieși – după ce făcuse o prostioara pentru care fusese certat- „dar nu mai vreau sa fiu suparat”! Mi-Am dat seama prin ce a spus și Cum a spus ca el era supărat, conștientizase greșeală dar acum gata, punea pauza și voia sa fie vesel. Nou adulții, nevoiește mult în lucruri negative și nu mai știm sa ieșim de acolo…
Stiu, fir-ar sa fie. Da’ cateodata nu pot sa ma abtin. Si ma dezlantui ca o mama nebuna…in loc de profit de oaza asta de optimism pe care o am acasa. Dar ma tratez! 🙂
Salutari voioase!