Mama mea – ‘Generalul’ pentru Ema

Sunt doar ele doua in curte. Le aud si le zaresc pe furis.  Fac lectii. Eu stau deoparte, nu am nici cea mai mica intentie sa ma amestec. As putea doar sa le incurc. Sunt o echipa de suflet:  Ema & mama mea.  Inima mea….toata un zambet!

Mama mea e invatatoare, s-a pensionat de curand si are cel mai bun si mai constiincios elev pe care l-ar fi putut visa – Ema. Orarul lor de vacanta include maxim o ora de exercitii zilnice, dar regulat. Pauza in weekend. Ema nu a intrat inca la scoala, dar stie sa citeasca cu o naturalete si o placere de invidiat, scrie cu litere de tipar, calculeaza, face probleme la matematica.  Tot ce stie, stie de la Ica.  Nimic fortat, totul a venit natural, Ica i-a fost aproape, Ema a prins totul din zbor mai repede decat eu as fi crezut sau Ica ar fi visat.  Asa am inteles eu ca la varsta asta progresele sunt uimitoare.  Trebuie doar sa nu fortezi nimic, iar copilul sa faca totul cu naturalete. Iar cand dascalul are rabdare, dragoste si mai ales har, nu exista nici o sansa sa nu reusesti.

Cand sunt impreuna, Ema nu comenteaza. Este naturala, la fel de dinamica, sta intinsa pe iarba, uneori face tumbe , dar in tot timpul asta calculeaza oral cu o dezinvoltura uimitoare pentru mine, care stau  pe margine si sunt pe post de observator incognito.  Relatia lor este speciala.  Se simte la Ema un respect pe care eu stiu sigur ca nu l-am mai vazut la ea pentru nimeni altcineva. Ica stie sa fie dura si autoritara atunci cand e vorba de lucruri serioase. Eu ii spun in gluma ‘Generalul’. Dar in acelasi timp poate sa fie si calda si jucausa cu Ema, atunci cand este cazul. Pastreaza mereu un echilibru pe care sigur si l-a format in ani de experienta.  Are stilul ei propriu.

Eu nu pot nici pe departe sa-i urmez exemplul. Oricat as vrea sau as incerca, eu cu Ema la un moment dat…ma pierd in reguli si cedez. Asa sunt eu.  Sunt mai mama decat as fi crezut, fir-ar sa fie. Dar pentru asta o am pe Ica. E modelul meu! Face totul cu o pasiune care se simte de la 1000 de km, cu o dragoste care razbate prin toti porii si cu un echilibru care nu are cum sa nu-ti dea si tie incredere. E mama mea, bunica Emei si e modelul cel mai viu si mai frumos pe care-l poate avea un copil cum este Ema.  Amintirile cu bunicii sunt cele care nu se uita niciodata. Iar Ema isi creeaza un album de amintiri…pe care nimeni niciodata n-o sa i-l poata lua. Momentele lor de viata si vacante frumoase! Eu – super Happy!