Motivele pentru care copiii sunt plictisiți, mereu agitați și nu știu să-și facă prieteni
Se vorbește mult despre hibele sistemului nostru de învățământ, despre materia prea stufoasă, abordarea mult prea teoretică și câte și mai câte.
Nu mai e niciun secret că mare parte că merg la școală fără nicio urmă de entuziasm!
În acelați timp, sunt psihologi și terapeuți care lucrează cu copiii și constată un declin în funcționarea socială, emoțională și academică a copiilor, precum și o creștere accentuată a dizabilităților de învățare.
Iar semnalul de alarmă este acela că, mare parte din vină e a noastră, a părinților!
După cum stim, creierul este maleabil. E în puterea noastră să antrenăm creierul copiilor să devină „mai puternic” sau „mai slab”.
Ce spun specialiștii, un grup de psihologi ce studiază fenomenul de câțiva ani?
Că, în ciuda celor mai bune intenții, suntem, din păcate, în direcția greșită în ceea ce privește modelarea creierului copiilor noștri.
Iată principalii factori negativi:
1. TEHNOLOGIA
Utilizarea tehnologiei pe post de Babysitter Gratuit, nu este deloc GRATUIT! Plata ne așteaptă chiar după colț!
Plătim mai mult decât am crede! Cu sistemele nervoase ale copiilor noștri, cu atenția lor deficitară și cu lipsa lor de răbdare în a-și aștepta recompensele. În comparație cu realitatea virtuală, viața de zi cu zi este plictisitoare.
Când copiii merg la școală, aceștia sunt expuși la voci umane și stimulente vizuale adecvate, în contrast cu stimuli din jocurile video, unde sunt bombardați cu explozii grafice și efecte speciale pe care le folosesc pentru a le vedea pe ecrane.
După ore în șir petrecute în realitate virtuală, procesarea informațiilor într-o sală de curs devine din ce în ce mai provocatoare pentru copiii noștri, deoarece creierul lor se obișnuiește cu nivelurile ridicate de stimulare oferite de jocurile video.
Incapacitatea de a procesa niveluri mai scăzute de stimulare îi lasă pe copii vulnerabili în fața provocărilor academice. De asemenea, tehnologia ne deconectează emoțional de copiii noștri și de familiile noastre.
Disponibilitatea emoțională parentală este principala substanță nutritivă pentru creierul copilului. Din nefericire, îi privăm treptat pe copiii noștri de acest nutrient.
2. Copiii primesc tot ce-și doresc!
„Mi-e foame!”,”Mi-e sete!”, „Vreau asta…”, „M-am plictisit!”….
Abilitatea de a întârzia satisfacerea imediată este unul dintre factorii cheie pentru succesul copiilor noștri în viitor. Da, e-adevărat, noi – părinții avem cele mai bune intenții – să-i facem pe copiii noștri fericiți – dar, din păcate, îi facem fericiți doar acum, în prezent, dar total neadaptabili în viitor.
A fi capabil și dispus să aștepți obținerea unei recompense înseamnă de fapt o confirmare a faptului că poți funcționa sub stres.
Copiii noștri devin din ce în ce mai puțin pregătiți pentru a face față chiar chiar și factorilor de stres minor, care în cele din urmă devin obstacole uriașe în calea succesului lor în viață.
Iar acest fenomen se observă în săli de clasă, mall-uri, restaurante și magazine de jucării în momentul în care copilul aude „nu”, deoarece părinții au învățat creierul copilului lor să obțină ceea ce dorește imediat.
-
Copiii conduc lumea
„Fiului meu nu-i plac legumele.“, „Copilului meu nu-i place să meargă la culcare devreme.“, „Lui nu-i place să mănânce micul dejun.“ , „Nu-i plac jucăriile, dar este foarte bun la jocuri video“, „Nu vrea să se îmbrace singur.”, „E prea leneș să mănânce de unul singur.”
Sunt mesaje pe care psihologii sau dascălii chiar le aud de la părinți tot timpul.
Iar specialiștii se uită la noi și ne întreabă: De când copiii ne dictează cum să îi creștem? Dacă lăsăm toate deciziile în seama lor, vor sfârși mâncând doar pizza și înghețată, cu ochii în televizor sau tablete și fără să meargă vreodată la culcare.
Ce bine le facem noi, oferindu-le ceea ce-și doresc, atunci când știm că LE FACEM RĂU? Fără o alimentație adecvată și un somn bun, copiii noștri ajung la școală iritabili, neliniștiți și neatenți. În plus, le transmitem un mesaj greșit.
Ei învață că pot face tot ceea ce vor și nimeni nu-i poate pune să facă ceva ce n-au chef. Conceptul de „trebuie să faci” este absent.
Din păcate, în scopul de a atinge obiectivele noastre în viața noastră, trebuie să facem deseori ceea ce e necesar, ceea ce nu poate fi întotdeauna ceea ce vrem să facem.
De exemplu, dacă un copil dorește să învețe la o școală bună, va trebuie să studieze din greu. Dacă dorește să fie un jucător de fotbal de succes, trebuie să practice în fiecare zi.
Copiii noștri știu foarte bine ce vor, dar le este foarte greu să facă pașii și efortul necesar pentru atingerea acestui obiectiv. Acest lucru are ca rezultat țeluri inaccesibile și prin urmare… copii dezamăgiți.
-
Distracție fără limite
Am creat o lume artificială, distractivă, pentru copiii noștri. Nu există momente plictisitoare. În momentul în care e liniște, ne agităm să-i distrăm din nou, pentru că, altfel, simțim că nu ne facem datoria de părinți.
Trăim în două lumi separate. Ei au lumea lor „distractivă” și noi avem datoria noastră „de părinți”. De ce nu ne ajuta copiii în bucătărie sau la treburile casnice? De ce nu-și ordonează jucăriile?
Sunt sarcini casnice, monotone, dar care pregătesc creierul să fie funcțional și să funcționeze sub „plictiseală”, …implicând același „mușchi” care trebuie să fie disponibil pentru lecțiile teoretice de la școală.
Când merg la școală și li se cere să scrie de mână, răspunsul lor este: „Nu pot. Este prea greu. Prea plictisitor” De ce? Deoarece creierul lor nu este deloc antrenat decât pentru distracție continuă. Iar antrenamentul zilnic, e clar, ar trebui să includă și rutină.
-
Viață social limitată
Suntem cu toții ocupați și le oferim copiilor noștri gadget-uri digitale să îi facem și pe ei „ocupați”. Copiii ar trebui să se joace AFARĂ, în medii naturale libere, unde să învețe și să-și exerseze abilitățile sociale.
Din păcate, tehnologia a înlocuit timpul în aer liber.
De asemenea, tehnologia a făcut părinții mai puțin disponibili să interacționeze social cu copiii lor. Iar acest babysitter nu este echipat nici pe departe pentru a-i ajuta pe copii să-și dezvolte abilitățile sociale.
Nu uitați: Oamenii de succes au abilități sociale deosebite. Aceasta este prioritatea!
Creierul este la fel ca un mușchi care poate fi antrenat și antrenat!!
Dacă vrei să-l înveți să meargă cu bicicleta, îl înveți abilitățile de ciclism.
Dacă vrei să ai un copil care să poată aștepta, trebuie să-l înveți să-și exerseze răbdarea.
Dacă vrei să ai un copil care să poată să socializeze, trebuie să-l înveți abilitățile sociale. Același lucru se aplică tuturor celorlalte abilități. Nu e nicio diferență!
CE AU PĂRINȚII DE FĂCUT?
LIMITAȚI TEHNOLOGIA ȘI RECONECTAȚI-VĂ CU COPIII
- Surprinde-l cu un buchețel de flori, cu un zâmbet, gâdilă-l, pune-i un bilețel cu un mesaj haios în rucsac sau sub pernă, scoate-l la prânz într-o zi de școală, dansați împreună, faceți o bătaie cu perne.
- Luați mese de familie, organizați o seară de jocuri, faceți plimbări cu bicicleta, mergeți la plimbări în aer liber cu o lanternă seara.
Antrenați-le răbdarea!
- Învățați-i să aștepte! Este în regulă să aibă și perioade în care să spună “M-am Plictisit! “- este primul pas spre creativitate!
- Creșteți timpul de așteptare între “VREAU” și “SE ÎNTÂMPLĂ”.
- Evitați utilizarea tehnologiei în mașini și restaurante și, în schimb, învățați-i să aștepte, în timp ce conversează sau se joacă jocuri clasice.
STABILIȚI LIMITE. COPIII AU NEVOIE DE ELE PENTRU A CREȘTE SĂNĂTOȘI ȘI ECHILIBRAȚI
- Faceți-le un program strict și o rutină pentru orele de masă, de somn și de tehnologie
- Gândiți-vă mereu la ceea ce este LE FACE BINE- nu la ceea CE ÎȘI DORESC. Vă vor mulțumi mai târziu în viață pentru asta. E-adevărat că nu e deloc o misiune ușoară. Trebuie să fiți creativi pentru a-i convinge să facă ceea ce este bun pentru ei, mai ales că, de cele mai multe ori, acesta este exact opusul a ceea ce își doresc ei.
- Copiii au nevoie de micul dejun și de alimente nutritive.
Ei trebuie să-și petreacă timpul în aer liber și să meargă la culcare la o oră stabilită, așa încât a doua zi să poată merge la școală și să fie pregătiți să asimileze informații noi. - Transformați lucrurile neplăcute în jocuri distractive și emoționale care să-i stimuleze.
OBIȘNUIȚI-I CU SARCINI MONOTONE, LEGATE DE CASĂ. VOR FI BAZA UNEI DEZVOLTĂRI VIITOARE A ABILITĂȚILOR DE MUNCĂ
- Să schimbe lenjeria, să-și aranjeze jucăriile, să aranjeze masa, să prepare gustări, să-și facă pachețelul pentru școală, să-și strângă patul.
- Fiți creativi și ajutați-i să-și îndeplinească sarcinile, la început, cu relaxare și într-un fel distractiv și jucăuș, astfel încât creierul lor să asocieze asta cu ceva pozitiv.
ÎNVĂȚAȚI-I SĂ SOCIALIZEZE
- Să își aștepte rândul, să împartă, să piardă & să câștige, să învețe să accepte mici compromisuri, să-i complimenteze pe ceilalți, să se bucure de reușite celorlalți, să folosească “te rog & mulțumesc”.
Conform terapeuților, copiii se schimbă în momentul în care părinții își schimbă abordarea.
Să nu uităm ce e cel mai important – creierul copiilor poate fi antrenat constant, cu cât mai curând, cu atât mai bine!
Surse: TreeHugger DeepRootsatHome
Nu uitați, găsiți BLOG IN TANDEM și pe:
➠ You Tube: https://www.youtube.com/blogintandem
➠ Instagram: https://www.instagram.com/blogintandem/
➠ Facebook: https://www.facebook.com/intandem.ro/
DACĂ AVEȚI TIMP, POATE VREȚI SĂ CITIȚI ȘI:
- 6 ore petrec zilnic, online, copiii din România
- Doar 8 din 100 de copii citesc din plăcere
- Sunt tabletele potrivite pentru copii?
- Copiii erei digitale. 10 idei în urma conferinței Internetul & Tehnologia
- 3 sfaturi de la Harvard pentru a crește copii adaptabili
- 100 de lucruri de făcut înainte de a împlini 6 ani
- 3 fraze nesănătoase, pe care le spun părinții
- Fericirea e ingredientul esențial pentru fiecare dascăl
- Jane Bright, Consultant Educațional: Lăsați copiii să aleagă singuri!
- Abilități pe care trebuie să și le dezvolte copiii, până la 18 ani
- Pediatrii ar trebui să le prescrie copiilor timp de joacă
- Copiii voștri școlari mai au timp de joacă?
- Cel mai frumos loc de joacă e AFARĂ
- Să-i mai lăsăm să copilărească!
- Plimbările în natură sunt benefice pentru creier
- 10 lucruri care-i fac fericiți pe copiii noștri
- 10 beneficii ale sportului, pentru copii
Acesta este un articol scris de un psiholog american si tradus de Ana Ticuta, profesor lb engleză Smart. Rog sa faceti aceasta specificare, un act de etica si decenta. Multumesc!
Stimată doamnă, acesta este un articol care a avut la bază două surse, menționate atât în articol, cât și la final.
Le-am evidențiat acum, cu roșu, dacă v-au scăpat în prima variantă.
Traducerea și adaptarea îmi aparțin 100%, nu știu despre ce vorbiți. Cu siguranță articolele sursă menționate de mine au mai fost preluate și de alte site-uri din România, este un subiect de interes pentru părinți.
Iar dacă sunteți în căutarea unui motiv de scandal, aveți alte atâtea site-uri unde vă puteți îndrepta! Aici pe Blog in Tandem e un loc pentru oameni pașnici, iar cei 5 ani de articole și recunoașteri ale articolelor noastre ne sunt referințe puternice. Toate cele bune vă doresc!
E foarte frumos tot ce se spune în articol….doar că accentul este prea mult pus pe felul în care sa îi pregătim pe copii pentru a merge la școală și cum sa poată să se bucure de foarte multe ore neinteresante predate Intr un mod învechit.
Sau poate in America școală e mai interesanta că la noi?
Va felicit pentru articol. Il gasesc foarte necesar, constructiv si frumos aranjat. Va multumesc pentru scrierea lui. Lucrez cu copiii si vad in fiecare zi dificultatile prin care trec ei si parintii lor. Ma bucur de fiecare data cand citesc asa articole bune. Felicitari inca o data!
Multumesc mult, Aura!
Inseamna mult pentru mine si mesajele de la oameni care gasesc informatii utile pe Blog in Tandem, de fapt…asta este motivatia! Salutari si toate cele bune!
Un articol interesant și util pentru părinți. Trebuie ca sfaturile psihologilor sa se facă cunoscute de părinți deoarece în domeniul educării copiilor sunt multe aspecte necunoscute și nu am învățat la școală psihologia copilului . Educația unui copil este un lucru dificil,motiv pentru care nu este bine sa procedam după cum credem noi căci experimentele cu proprii noștri copii sunt periculoase și su urmări grave.
Multumesc mult pentru mesaj, Aurelia!
Foarte bun articolul! Intr-adevăr, copiii au nevoie de reguli, rutina, disciplina. Efectele nepăsării părinților se văd mai târziu, când comportamentul ajunge incorigibil.
Multumim, Laura!
Sidonia
Foarte bun acest articol!
Sper din suflet sa fie citit de cati mai multi parinti. Eu pot sa spun din experienta mea ca nu am lasat copilul la jocuri… pe nici un fel de aparat: telefon, ipod, ipad or compiuter.
Acum este foarte fericit pentru ca traieste in lumea cartilor. Nu pleaca din casa fara cartea lui preferata. Cand se plictiseste sau cand oboseste citind se joaca cu masinutele.
Are colegi la scoala care nu vor sa fie prieteni cu el pentru ca nu cunoaste jocurile, iar in timpul orelor nu stiu sa raspunda la nimic din ce spune invatatorul. Copilul meu vine acasa si imi povesteste despre colegi lui ca nu stiu nimic, nu stiu in clasa a 4 a cat face 1•2…
Ce trist!
Ma opresc aici, dar sunt multe de spus pe baza acestui subiect.
Multumesc mult pentru interventia ta, Sidonia. Te felicit ca ai reusit sa cresti asa un copil si felicitari ca il ajuti sa tina directia corecta!
Toate cele bune si succes in tot ce faceti!
Sunt idei bune, care ar trebui sa fie de bun simț pentru orice părinte.
Baiul e ca părinții secolului XXI par sa fie ignoranți in privința a ceea ce spun specialiștii.
E o problemă care poate avea implicații adânci, și nu doar la nivel individual.
O generație… ratată dpdv al abilităților sociale și cognitive poate influenta negativ o epocă întreagă în istorie.
Sper sa ne trezim, înainte de a o face….
Foarte bun comentariul dvs.
Este un articol foarte bun,atinge exact punctele cheie in educația copilului.
L-am mai întâlnit si pe un alt blog despre parenting, nu pot sa zic cine o luat de la cine, dar atâta timp cât este bun și ajuta o mulțime de părinți eu zic ca merita duplicat și răspândit pe cât mai multe site-uri sau bloguri. Nu suntem cu toți abonați sau fani la un singur blog.
Ideea e sa ajungă la cât mai mulți..
Victoria, multumesc pentru mesaj.
Cred ca am scris si acum ceva vreme, sursele originale ce au stat la baza acestui articol sunt doua site-uri, in lb engleza, mentionate la finalul articolului, de unde mi-am luat informatiile.
Da, cu siguranta au fost preluat de mai multe bloguri sau site-uri din Romania. Ideea, exact asa cum ai spus si tu, este ca informatia sa ajunga la cat mai multi oameni interesati, iar etic este sa mentionezi sursele, cu siguranta.
Sursele de informatie, citate de mine sunt:
https://deeprootsathome.com/kids-friendless-bored-impatient/
https://www.treehugger.com/family/5-reasons-why-kids-are-bored-and-impatient-these-days.html
Salutari si toate cele bune!
Inteleg ca este o traducere din una sau mai multe surse. Ar fi dragut sa si mentionati. Frumos ales, util insa la partea cu micul dejun nu am fost de acord. Mie mi se facea efectiv greata daca simteam miros de mancare dimineata deci a ma fi fortat sa mananc pentru ca “e sanatos “as spune ca nu este valabil pentru toti.
Daca copilul nu este imbuimbat cu dulciuri , caz in care refuza hrana stiind ca la un moment dat o sa primeasca ceva dulce, i se face foame cand i se face foame. Robotizarea nu este valabila cand vine vorba de hrana pentru toti.
Din fericire am un copil care se hraneste cel mai bine dimineata insa asa ii cere organismul.
Poate nu a fost cel mai bun exemplu.
Multumesc pentru mesaj.
Nu este doar ‘dragut’ sa mentionezi sursele, este etic sa o faci. Cu siguranta v-a scapat faptul ca sursele ce au stat la baza acestui articol sunt doua site-uri, in lb engleza, mentionate la finalul articolului, de unde mi-am luat informatiile.
Ce este cel mai important este ca informatia sa ajunga la cat mai multi oameni interesati. Sursele de informatie, citate de mine sunt:
https://deeprootsathome.com/kids-friendless-bored-impatient/
https://www.treehugger.com/family/5-reasons-why-kids-are-bored-and-impatient-these-days.html
Salutari si toate cele bune!
Buna ziua, un articol super interesant, cand am ajuns la final m-am uitat inca odata sa fiu sigur ca nu am pierdut nimic din spicuire, intrucat asteptam parca si un exemplu de cum ar trebui noi parintii sa facem mai exact !!! De ce spun treaba asta, pentru ca de cele mai multe ori nici noi parintii nu mai stim cum sa procedam, desi ne dam seama ca nu este drumul ok nu reusim sa gasim solutiile cele mai bune, asa ca poate ar fi bine atunci cand ne spuneti ce ar trebui sa facem cu copii nostri ar fi bine sa ne ghidati mai exact cum ar trebui sa facem intr-o situatie sau alta. Cum sa il invat sa socializeze daca nici eu nu stiu exact termenul asta, cum sa il invat sa renunte in anumite momente la telefon, televizor si mai stiu eu ce alt gaget daca eu nu renunt la el si tot asa si ma refer aici la noi ca parinti nu la mine neeaparat !!!
Ce contează cine și de unde le-a luat?Are perfecta dreptate in ce spune