Nu vă lăsați copiii să lupte singuri cu depresia

Adolescența. O perioadă despre care suntem preveniți că e presărată cu angoase și episoade de rebeliune, dar suntem prea puțin avertizați despre provocările legate de anxietate și depresie! 
Iar uraganul adolescenței ne surprinde deseori pe noi, părinții, dezarmați!

1 din 4 adolescenți din Europa are probleme de sănătate mintală, conform unui studiu OMS.
1 adolescent din 4 suferă, deseori în tăcere, iar impactul bolilor precum depresia asupra vieții este deseori devastator!

Tulburări de sănătate mintală. Tulburare de anxietate generalizată. Simptome depresive. Schemă de tratament. Planuri de siguranță. Consiliere.
… Sunt cuvinte pe care mulți părinți le aud și aleg să lupte, iar alții se feresc de ele sau chiar nu vor să le accepte.

‘Depresia este una dintre cele mai frecvente afecțiuni de sănătate mintală. Vestea bună este că se poate trata, dacă este identificată și tratată la timp!  În funcție de severitatea depresiei adolescentului și de cauze, se recomandă ședințe de terapie individuală și deseori de familie, tratament medicamentos sau ambele. 

Chiar dacă depresia la adolescenți  îndeplinește criteriile pentru un diagnsotic psihiatric destul de rar, părinții trebuie să fie permanent conectați la viața adolescentului, mai ales că trebuie să avem în vedere impredictibilitatea emoțională specifică  vârstei.

Cauzele depresiei sunt complexe, iar de cele mai multe ori întâlnim un cumul de factori și cauze externe ce se suprapun peste vulnerabilitatea emoțională a adolescentului. Printre posibilele motive declanșatoare ale depresiei adolescenților ar putea fi un  o pierdere (deces, divorț, despărțiri),  mediu familial dezechilibrat,  presiunea exercitată de părinți sau profesori,  pentru performanțe academice, modificări hormonale ce afectează dispoziția și, să nu neglijăm consumul de droguri și/sau alcool, care însoțeste depresia de multe ori.’, spune Monica Moșescu, medic psihiatru.

Am stat de vorbă pe acest subiect și cu psihoterapeutul Dragoș Bold, cu o experiență de consiliere psihopedagogică și lucru cu adolescenții de peste 15 ani, despre depresia la adolescenți:
 

• Blog in Tandem:Simptomele depresiei includ: apatie, stări de tristețe, furie, iritabilitate, anxietate, regres școlar.  Dar nu este normal ca un adolescent să aibă schimbări de dispoziție de tipul depresiei, având în vedere transformările prin care trece la această vârstă?

  Psiholog Dragoș Bold:Sigur, fluctuațiile de dispoziție sunt normale, dar cuvântul-cheie și semnalul principal pentru părinți îl reprezintă ”schimbările”: dacă tristețea, indispoziția, iritabilitatea devin o constantă, pentru perioade mai lungi de două săptămâni, acesta poate fi un indiciu al depresiei.

• Blog in Tandem:Pe de altă parte, știm că adolescența înseamnă o perioadă în care copiii își caută propriul drum și identitate și au perioade în care chiar își doresc să se simtă diferiți…

  Psiholog Dragoș Bold:În cazul în care a fi diferit înseamnă originalitate, nonconformism, nu există motive de îngrijorare. Dacă, în schimb, adolescentul se simte diferit în sensul că este inferior celorlalți- din punct de vedere fizic, intelectual, interpersonal, al aptitudinilor etc.- atunci a fi diferit este asociat cu o imagine de sine negativă, implicit cu o identitate vulnerabilă, potențial depresivă.

• Blog in Tandem:Când putem vorbi de depresie și când de o tristețe firească?
  Psiholog Dragoș Bold: E-adevărat că granița este foarte fină, iar părinții au rolul de a comunica și a fi atenți permanent la semnalele ‘’emise’’ de adolescent.
  Sensul depresiei constă în faptul că reacția adolescentului este disproporționată față de realitate. De exemplu când ”X sau Y nu mă place” devine ”Nimeni nu mă place și nu mă va plăcea vreodată”.
  Un alt semn distinctiv al depresiei îl reprezintă faptul că afectează adolescentul în toate mediile în care-și desfășoară activitățile: acasă, la școală, în grupul de prieteni.
  În concluzie, starea de indispoziție specifică perioadei este schimbătoare în funcție de mediu, în timp ce depresia este omniprezentă.
  
  
• Blog in Tandem:Înțeleg că atunci când observăm schimbări în viața adolecenților noștri, trebuie să le interpretăm ca un semn al depresiei?
  Psiholog Dragoș Bold:Nu există o formulă corectă sau o singură variantă de răspuns, cu Da sau Nu, în ceea ce privește schimbările pe care le observați.   Tocmai de aceea îi încurajez pe părinți să fie atenți și…vigilenți!
  Este perfect normal ca adolescenții noștri să-și caute și să-și descopere noi pasiuni sau să fie interesați de noi domenii. Este vorba de schimbări absolut firești, la vârsta lor. În cazul în care adolescentul este activ, creativ în ceea ce privește această pasiune – fie că scrie, compune, desenează, cântă, dansează sau își exprimă vestimentar pasiunea – putem avea motive să credem că adolescentul  își caută, dincolo de aparențe, propria cale, propriul glas/ personalitate; iar, mai devreme sau mai târziu, căutarea va continua într-o altă direcție.

   Însă, îngrijorarea unui adult este justificată atunci când nu apare numic care să  înlocuiască pasiunea la care a renunțat copilul tău!  Dacă  adolescentul pare o ”victimă” a propriilor preocupări, dacă devine tot mai pasiv, retras, tot mai lipsit de motivație și energie – atunci este cazul să luăm foarte în serios posibilitatea unei depresii.

  Chiar și închiderea în sine sau retragerea are nuanțele ei – dacă adolescentul se retrage în sine pentru că și-a găsit o nouă pasiune care presupune singurătatea, nu este o problemă; problema apare doar atunci când singurătatea devine un scop în sine, cauză și efect în același timp al propriei suferințe.
  

  
• Blog in Tandem: Faptul că un adolescent este preocupat de subiecte legate de moarte și sinucidere reprezintă un simptom al depresiei?
  Psiholog Dragoș Bold:Aș spune că este foarte bine dacă adulții au aceste discuții și o comunicarea autentică cu copiii lor, pe aceste subiecte. Comunicarea este esențială pentru a-i înțelege, pentru a fi alături de ei cu adevărat, nu pentru a-i judeca, nu pentru a-i face morală sau a-i da lecții, ci doar pentru a-i asculta.
  Altfel, e atât de simplu să se înstrăineze adolescentul de părinte, să se retragă tot mai mult față de acesta, păstrând în sine din ce în ce mai multe secrete și gânduri nerostite, de regulă, pe cele mai importante.
  Revenind la întrebare, gândurile referitoare la moarte/ sinucidere pot fi absolut firești. Adolescentul este, cât se poate de sănătos pentru sine, în mod natural curios; este normal să își pună întrebări legate de sensul vieții, de unde venim, încotro ne ducem ( aș afirma că nenatural este, din contră, să nu își pună absolut nicio întrebare de acest tip).
  
  Problema apare atunci când aceste gânduri negative sunt asociate cu simptome specifice depresiei – lipsa de speranță, pesimismul în privința propriului viitor sau al întregii umanități, pierderea motivației, sentimentul lipsei de valoare a propriei persoane sau, nu în ultimul rând, sentimentul de vinovăție disproporționat.
  Privite din această perspectivă, gândurile legate de moarte sau sinucidere au, mai mult sau mai puțin inconștient, o cu totul altă coloratură – uneori par o salvare, o posibilă soluție a problemelor personale sau o vindecare de suferință insuportabilă; alteori, ele reprezintă ceea ce adolescentul simte că ”merită ” să primească, pedeapsa pentru răul presupus pe care l-a făcut/ îl face persoanelor din jur. 

  Pe scurt spus, gândurile normale legate de moarte, sinucidere se referă la lume/ viață în general, în timp ce gândurile depresive se raportează, direct sau deghizat, la sine – la propria moarte sau sinucidere. Și nu există niciun alt moment în care adolescentul să aibă mai multă nevoie de prezența caldă, înțelegătoare a părintelui. Atât. Pare puțin…și totuși, este totul!
  

  

‘Pentru un părinte poate fi răvășitor să-și vadă copilul suferind de depresie.
E un drum complicat, care trebuie să înceapă cu sinceritate și deschidere, dar depresia poate fi tratată și vindecată! Fiecare adolescent reacționează și se manifestă diferit, iar părinții trebuie să fie atenți permanent la semnalele pe care copiii lor le transmit. Mă refer la schimbări ale comportamentului lor, ce durează mai mult de 2 săptămâni și încep să le afecteze ritmul de zi cu zi. Atunci îi încurajez pe părinți să COMUNICE cât mai mult, să le fie aproape și să caute ajutor de specialitate!’’ – spune Dragoș Bold, psihoterapeut.

Material susținut de Janssen în cadrul campaniei „Să  Învingem Depresia”

Nu uitați, găsiți BLOG IN TANDEM și pe:

➠ You Tube: https://www.youtube.com/blogintandem 
➠ Instagram: https://www.instagram.com/blogintandem/
➠ Facebook: https://www.facebook.com/intandem.ro/ 

DACĂ AVEȚI TIMP, POATE VREȚI SĂ CITIȚI ȘI:

• Alte articole cu & despre ADOLESCENȚI – în Buletin de Adolescență 
• Instagram – o rețea toxică pentru adolescenți 
• Social Media arată doar o jumătate de adevăr 
• E bine să le spunem fetelor noastre că sunt frumoase 
• Cel mai important lucru pe care ar trebui să-o învățăm pe copiii noștri 
• 10 mituri despre adolescenți 
• Trista viață de adolescent în vremuri pandemice.
• Tortul greșelilor – o soluție când copiii suferă dezamăgiri 
• Ore de mindfulness la școală. Pro sau contra? 
• 15 abilități și competențe pentru meseriile viitorului, în 2030 
• Trista viață a elevilor în școala online