Serile noastre in doi

Serile noastre in doi. Cu momente. Povesti.  ACASA.

Obisnuim ca seara, dupa ce o culcam pe Ema, sa stam de vorba la un pahar de vin.  Doar noi doi. Si vorbim! Vorbim de toate, amestecate. De viata, de dragoste, planuri, Ema, noi, vise, vacante, barfe, depresii, nebunii, scoala, sedinte, monotonie, colegi, prieteni, viata. Desre noi, despre orice. Facem si desfacem planuri. Visam frumos. Uneori cadem si ne ajutam unul pe celalalt sa ne ridicam si sa vedem mai departe. Suntem impreuna. Avem atatea sa ne spunem, ca nu ne ajung serile. Si-atatea planuri, incat sper sa ne-ajunga timpul.

Sunt sigura ca peste ani o sa fim doi pensionari nebuni, pe o bancuta, carora n-or sa ne dea pace gandurile si n-or sa ne taca gurile.

Cred ca asta-mi place cel mai mult la viata noastra de cuplu. Nimic nu s-a schimbat in atatia ani. Nu terminam vorbele niciodata!