Tandem Hai Hui. Degustare de vinuri si mult verde la Casa Vlasia

Cum ne stiti, suntem #tademhaihui. Nici n-a venit bine primavara si deja ne facem planuri si descoperim locuri interesante, chiar la o aruncatura de bat de Bucuresti: astazi despre Casa Vlasia, din Snagov.

Auzisem despre locatie, dar cum eu nu cred pana nu vad si testez, de curand am avut ocazia sa mergem acolo intr-un weekend cu soare. Exact ce ne visam. In plus, am ajuns la Casa Vlasia, sambata, in nici jumatate de ora, deci am inceput cu dreptul.

Ce e defapt?

O oaza de verdeata, in mijlocul unei proprietati impresionante.

Sali de prezentare si conferinte, amfiteatru, o sala privata pentru petreceri ( unde am petrecut noi), cu terasa inclusa si panorama superba, locuri de cazare.
In plus, o mini ferma interesanta pentru copii si nu numai, podgorii tinere, o piscina exterioara (care era inchisa in luna martie, evident) si mult mult loc de joaca, cu iarba verde pentru copii.
Iar la restaurante se pot comanda produse traditionale, gatite in mare parte cu materia prima de la ferma proprie.

Asa….si cel mai interesant, pentru parinti: o crama unde se pot organiza degustari de vinuri..
Noi am fost intr-un grup vesel si foooarte interesat sa testeze si sa invete din tainele oenologiei. Dar cu acest subiect o sa revin intr-o postare separata, pentru cei interesati.

Pe scurt, cum se degusta vinul:

Paharul se tine de picior, iar bautura dinauntru este privita cu mare atentie. Astfel se analizeaza culoarea, nuanta, care indica varsta vinului, limpezimea si perlarea, fluiditatea si intensitatea.
Apoi paharul se roteste usor de doua-trei ori; este apropiat de nas, iar aromele lui incep sa vorbeasca despre tipul vinului, despre anul nasterii sale. Abia la sfarsit vinul este degustat!

Acum…fiecare cu meseria lui! Noi am degustat pe rand, nu chiar ca la carte, dar cu mare placere!
Spumant, sampanie, roze, rosu…si apoi ne-am oprit apoi direct la restaurantul cu produse de la ferma proprie.

Cat despre copii, Ema a stat maxim 5 minute sa vizitam crama. Apoi a explorat in stilul ei, pe fuga, cu ceilalti copii, proprietatea, cu singura restrictie sa nu iasa pe portile Casei Vlasia.

La finalul zilei, habar n-am avut cum au trecut vreo 8 ore…si o parte dintre noi ne-am intors in pitorescul Bucuresti.
O parte a grupului a decis sa testeze si serviciile de cazare de aici.
Inteleg ca au luat note bune si aici. Doar ca nu va pot povesti din experienta mea, dar simt ca vom mai reveni!

Nota: Aceste impresii sunt scrise ca urmare a vizitei noastre la Casa Vlasia si nu este o postare publicitara.