Top 10 lucruri care-i fac fericiti pe copiii nostri
Nu stiu ce-nseamna vacanta de vara pentru voi, dar pentru mine se traduce deja in plecarea Emei haihui si asa-mi rezulta mie mai mult timp de citit, de povestit, de relaxat, de reflectat, de planificat, ….si cel mai important, de visat. Asa am dat si peste articolul asta care m-a pus pe ganduri.
Mi-a deschis ochii iarasi asupra unor lucruri pe care le tot facem ca parinti si ne tot storc de energie si noi tot continuam. Eu ma regasesc uneori in rolul de parinte, din cei pe care uneori ii arat cu degetul, cei care ne tot agitam sa facem cat mai multe, sa ne inscriem copiii la diverse cursuri si activitati extrascolare, sa-i ducem la cat mai multe evenimente si actiuni.
Nu de putine ori ma regasesc intr-o cursa contracronometru. Incercam sa tinem pasul cu programul, sa tinem piept cu vremurile, sa nu ramanem in spatele altor copii, sa nu rosim cand ne intreaba alti parinti cum ne implicam in educatia copiilor. Si uite asa realizez uneori ca abia ne mai ramane timp de respirat. Nici vorba de relaxat, de trait, de gandit fara stres la ce ne-ar placea sa facem noi, sa-i ascultam pe copiii astia cam cum le-ar placea lor sa-si petreaca timpul liber, cam ce-i face pe ei fericiti.
Asta sunt si eu in perioadele in care ma las dusa de val si pierd imaginea de ansamblu. Intru pe programul de robot si uit sa ma gandesc la ratiunea fiecarei zile, la scopul pentru care ma agit atat si sunt permanent cu ochii pe ceas. Slava Domnului ca perioadele astea sunt rare si vin la pachet cu dusuri reci pe care mi le administrez singura si asa realizez ca niciun copil nu e mai fericit daca merge la mai multe cursuri, copilul meu nu o sa-si aminteasca cu siguranta toate expozitiile sau evenimentele pe unde cutreieram, dar sigur o sa tina minte daca are niste parinti zambitori care isi mai gasesc timp sa se si joaca cu ea. Nu cred ca Ema isi va aminti vreodata zilele in care primeste cadouri sau merge la un eveniment special, dar sigur o sa tina minte orice experienta impreuna, orice bataie cu apa, cursa cu obstacole, sotron jucat in curte…toate conditionate de prezenta noastra in jurul ei.
Pfoai….ce introducere lunga am facut ca sa ajung la subiect. Am gasit acest articol despre o invatatoare geniala din America, ce a avut ideea ca an de an, oriunde s-ar afla in lumea larga, de Ziua Mamei, sa le dea copiilor un test surpriza. A facut asta timp de 16 ani si a strans raspunsurile copiilor din generatii diferite, din tari diferite. Le-a cerut copiilor sa-i dea sfaturi sa devina o mama buna. Asa a aflat ce asteptari au copiii de la parinti, ce-i fericeste pe copiii astia ai nostri, indiferent de tara, de anul in care s-au nascut, de mediul in care traiesc, de educatia pe care o primesc.
Lucrurile mici sunt cele care fac diferenta. Experientele cu parintii sunt cele care conteaza si pe care si le amintesc peste ani si ani. Activitatile la care tot alergam ca nebunii, cursurile, pregatirea extra scolara si tot ce mai inghesuim in copilaria asta a lor … reusesc sa-i streseze, sa le aglomereze programul, sa le fure farmecul & simplitatea copilariei si sa le dea timp din ce in ce mai putin de petrecut cu familia.
Va prezint mai jos lista celor mai importante 10 lucruri care s-au regasit de-a lungul timpului pe listele copiilor din lumea larga. 10 lucruri care-i fac fericiti, pe care le apreciaza la mamele lor si pe care si le amintesc cu placere:
- Sa vina in camea mea seara, sa ma inveleasca si sa-mi cante ceva. Sau sa-mi povesteasca despre mine cand eram mic.
- Imbratisarile si pupicii de la mami si micile discutii pe care le avem doar noi doi.
- Imi place sa-mi petrec timpul cu mama mea, sa ne distram doar noi doi, fara surori sau frati in zona.
- Sa facem planuri cand suntem impreuna la masa de seara, pentru weekend-ul care urmeaza si sa ne gandim ce putem sa facem impreuna.
- Sa povestim seara la culcare despre orice: dragoste, scoala, familie.
- Sa ma lase sa ma joc afara cat mai mult.
- Sa ne harjonim si sa ne gadilam sub o patura si sa ne uitam impreuna la TV la o emisiune de divertisment.
- Sa ma invete sa fiu ordonat si disciplinat. Asa-mi arata ca-i pasa.
- Imi place ca mama mea sa-mi dea mancare de calitate, naturala, facuta de ea, ca sa pot creste sanatos.
- Imi place sa gasesc mesaje speciale in cutia cu pachetul de pranz sau in ghiozdan.
Copiii astia stiu sa spuna lucrurilor pe nume. Stiu sa vad lumea simplu si sincer si sa ne spuna ce conteaza pentru ei defapt si de drept.
E-atat de simplu. E-atat de usor de realizat. E-atat de clar. Nu trebuie sa fim perfecti. Nu trebuie sa fim ultra organizati sau super productivi, trebuie doar sa respiram, sa ne relaxam, sa radem, sa ne jucam si sa fim prezenti. Sa ne simta aproape. Sa simta ce ne pasa. Ca suntem acolo. Asta vreau sa-mi amintesc atunci cand o iau pe aratura si intru in clubul parintilor care-si streseaza copiii inutil. Ce conteaza cel mai mult sunt lucrurile mici, experientele pe care le traim alaturi de copii. Doar asta isi vor aminti peste ani.
Mai jos este un spot cu tematica de Craciun, dar care atat de tare mi-a placut, atat de mult am regasit din topul asta care-i fericeste pe copii, incat nu ma pot abtine sa nu vi-l arat, chiar daca nu e de sezon. Dar mesajul e valabil pana la urma, indiferent de sezon.
Da, Cutz, ai dreptate. Si simti clar ca parinte (cel putin ca mama 😉 ) ce ii place copilului. Iar asta plaaaace mamei 😉 Mi-a placut in mod special aia cu mesajul din pachetelul de la scoala 🙂
Am intrat sa vad cum ati mai crescut. Si ati crescut binisor si voi … 😉 Tu nu, faci ce faci si ramai la o forma de luat notite.
L-am visat pe Claude intr-o seara. Nu mai retin contextul, Doar fata clara, cea cu care mi-l amintesc de cand am plecat. In forma si el 🙂
Eu ii pun deja biletele in pachet la scoala si e mega mandra. Le citeste cu fetitele in pauza 😉
Altfel, incercam si noi sa ne mentinem in forma. Iar Ema are grija sa nu ne iesim din mana.
Claude…ne mai echilibreaza, noroc cu el! Si el zice ca noroc cu noi 😉
Buna. Imi place mult blogul tau , l-am descoperit recent si tot citesc de atunci . Ma regasesc si eu in incercarile tale zilnice de a face treaba buna cu copile mele … Si ma bucur tare sa-ti citesc postarile. Cred ca esti un om tare fain ,imi placi cunoscandu-te indirect si ma bucur cand dau peste astfel de oameni , acum cand noi ne punem problema sa emigram .
Buna, Maria, multumim ca ne citesti! Cam asta-i parentingul si in familia noastra – exact cum ai spus: intuitiv, incercam sa scoatem un om de calitate din Ema. Iar semnalele din partea celor care ne citesc ne dau energie sa mergem mai departe. Inseamna ca nu suntem singuri ;), ceea ce inseamna ca mai sunt ceva speranta cu tarisoara asta. Te salut voios.