Voi doi mă întregiți în fiecare zi

Voi doi mă întregiți în fiecare zi

Da, da, voi doi…voi care sunteți de ceva ani în viața mea!

Da, da, voi doi…pe care vă văd în fiecare zi și îmi împliniți viața mai mult decât credeam!

Da, da, voi doi…soțul meu & copilul meu, despre voi vorbesc!

În octombrie-le ăsta am adunat 14 ani și ceva de când noi doi ne-am intersectat privirile timide, 11 ani de când am spus DA oficial și ne-am ținut strâns de mână, 9 ani și jumătate de când familia noastră are o Rază de Soare.

Ce ani plini! Ani în care am adunat atât de multe zile în care voi doi, separat și împreună, mi-ați desenat sufletul! Mai cald și mai senin decît credeam eu că se poate.

Voi doi ați făcut din mine un om mai frumos decât știam că sunt. Mi-ați construit un zâmbet mai larg decât aș fi bănuit că se poate!

Da, da, voi doi! Voi m-ați întregit în anii ăștia! Habar n-aveam eu ce pot să-aducă anii, cât poate să lumineze o Rază de Soare, ce pline și intense pot fi zilele cu noi trei.

Ce ani plini de noi trei! Am cutreierat în lumea largă, ne-am ținut toți trei de mână, am dansat în trei, ne-am îmbrățișat, am cules scoici, ne-am rostogolit în iarbă, ne-am plimbat pe plajă.

Am râs împreună, am avut zile cu soare în care am simțit că lumea toată e a noastră. Am avut zile cu emoții, în care ne-am ținut strâns în brațe și am mers mai desparte. Am avut zile cu lacrimi, în care am încercat toți trei să ne ținem strâns de mână și am trecut prin ele împreună.

Ne-am bucurat, am plâns, am dansat, am zâmbit la soare, am fost fericiți, am fost puternici, am fost împreună, prin toate.

Ce ani plini de noi trei! Ani desenați de noi, ani pictați în culori de cele mai multe ori, cu umbre gri uneori, ani plini de provocări, de zile în care ne-am încurajat, am ascultat, am încercat, am greșit, am luat-o de la capăt, am mers mai departe, am fost împreună, prin toate.

Am învățat să zburăm împreună, am învățat să ne deschidem aripile, să vedem departe, am învățat să ne ridicăm de jos, să o luăm de la capăt, să ne ținem strâns de mână, ne-am certat, ne-am iubit, ne-am sacrificat, am sperat, am stricat, am reparat, am fost împreună, prin toate.

Ce ani plini! Ne-am privit, am suferit, ne-am încurajat, ne-am cuibărit toți trei în căldura noastră, am căzut uneori, dar continuat să vedem mai departe. Am avut mereu o Rază de Soare care ne-a ridicat și a luminat mai puternic decât orice întuneric.

Am învățat în anii ăștia că împreună putem trece prin toate! Că lumina noastră n-o să se sfârșească niciodată, pentru că vine din interior.

Dacă ne-am ridicat mereu, dacă avem atâtea zile pline de noi și de zâmbete, de viață și iubire, asta înseamnă că avem motive de sărbătoare mai multe decât credem!

Luna octombrie a fost despre noi! Abia azi mi-am tras sufletul, mi-am adunat zâmbetele, mi-am șters lacrimile astea fericite.
Abia astăzi pot să vă spun cât de frumos și cald m-ați desenat voi doi în anii ăștia. Cum habar n-aveam că se poate!

Luna octombrie o să-mi amintească de fiecare dată ce norocoasă sunt să vă am pe voi doi, că v-am găsit, că m-ați găsit! Că viața mi-a surâs prietenos și că VOI DOI ați făcut din mine un om fericit!  VOI DOI, despre voi vorbesc, voi, cei ce-ați scos la lumină din mine mai multă iubire și lumină în fiecare zi. Da, da, voi doi m-ați făcut un om împlinit! VOI DOI m-ați întregit!

 

Dacă aveți timp să mai citiți alte episoade din Jurnal Personal: 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.